Lanham Trademark Act (1946)
Lanham Trademark Actul, numit după congresmanul american Fritz G. Lanham, a fost adoptat de Congresul Statelor Unite în 1946. Acesta a înlocuit Legea de Marci Comerciale Sherman din 1920 și a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește protecția mărcilor comerciale în SUA.
Una dintre cele mai importante schimbări introduse de Lanham Trademark Act a fost introducerea înregistrării mărcilor comerciale la nivel federal. Acest lucru a facilitat protejarea mărcilor comerciale în întreaga țară, înlocuind vechiul sistem care impunea înregistrarea la nivel de stat.
Actul a consolidat, de asemenea, protecția împotriva concurenței neloiale și a falsificării mărcilor comerciale. Acest lucru a fost esențial pentru asigurarea unei competiții corecte pe piață și pentru protejarea consumatorilor împotriva produselor contrafăcute.
În plus, Lanham Trademark Actul a introdus conceptul de „diluare” a mărcilor comerciale, ceea ce înseamnă că proprietarii de mărci comerciale pot acționa împotriva folosirii neautorizate a mărcii lor chiar și atunci când aceasta nu provoacă confuzie în mintea consumatorilor.
În concluzie, Lanham Trademark Actul din 1946 a reprezentat un pas important în evoluția protecției mărcilor comerciale în Statele Unite și a avut un impact semnificativ asupra practicilor de afaceri în țară.
Exemplu de înregistrare federală a mărcii comerciale conform Lanham Trademark Act: Coca-Cola
Pentru mai multe informații despre Lanham Trademark Act, puteți accesa aici.